Articol din multitudinea dedicate mestesugarului, care intre altele ar fi trebuit sa apara in lucrarea "Cojocul si ceramica de Vadastra" din seria 'Mestesuguri si mestesugari' dar din anumite motive tehnice nu a fost folosit.
Ziarul local “Tribuna” din 6 septembrie 2009 prezintă un articol intitulat “Poveşti din lut”, autor Maria Spătaru pe care îl redăm
Cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan a strâns din nou mii de oameni în Piaţa Mare, printre vase din lut. Târgul Olarilor, căci despre el vorbim, a marcat în acest weekend ediţia cu numărul 43 şi, ca de obicei, nu au lipsit, nici meşterii sosiţi din toate colţurile ţării, nici clienţii avizi de artefacte din lut.
După o tradiţie încetăţenită de decenii, olari din toate colţurile ţării le-au dat întâlnire sibienilor la început de septembrie, aşa că, sâmbătă şi duminică, Piaţa Mare s-a transformat din nou într-un spaţiu al târguielii. Fiecare meşter a aliniat pe tarabă oale şi ulcele cu motive tradiţionale româneşti sau maghiare şi ceramică figurativă de inspiraţie modernă. De clienţi nu s-a dus lipsă, aşa că ieri după-amiază Târgul "roia" de vizitatori.
Muşteriii cu mai multă dare de mână au putut achiziţiona farfurii decorative de mari dimensiuni la preţul de 120 lei, vase ceramice de inspiraţie modernă la 80 lei sau, de ce nu, o oală pentru sarmale la 50 lei sau aplice pentru perete la acelaşi preţ. Pentru bugete limitate, s-au pus în vânzare căni de vin la 1 leu sau 2 lei, suporturi pentru şerveţele la preţul de 6 lei, ulcele la 7 lei sau boluri la 5 sau 7 lei.
Şi tot după obicei, târgul nu a fost căutat doar de localnici, ci şi de oameni veniţi din alte localităţi ale judeţului sau de turişti străini. Aşa că de la orele dimineţii până seara, oamenii au “roit” printre tarabe: “Eu vin la târg în fiecare an. Nu-mi permit să cumpăr mare lucru, dar nu plec cu sacoşa goală niciodată. Acum vreau să cumpăr un ghiveci pentru flori şi vreo 2-3 boluri”, ne-a spus una dintre clientele obişnuite ale târgului. “Noi suntem din Italia şi am venit pentru prima dată la Sibiu. Suntem încântaţi de ceea ce vedem aici. Am cumpărat deja mai multe vase din ceramică şi le vom duce şi copiilor noştri”, ne-a mărturisit un cuplu de italieni.
Olarul altor vremuri
Obişnuiţii târgului i-au căutat, cu siguranţă, pe olarii pe care îi cunosc de ani buni. Cu privirea, le-au măsurat din nou creaţiile, s-au târguit şi, în final, şi-au îmbogăţit colecţia cu un alt vas ceramic al meşterului preferat. Alţii au adăugat nume noi pe lista favoriţilor, nume de amintit la ediţiile viitoare ale târgului. Un alt olar, o altă poveste de viaţă descoperim şi la cea de-a 43-a ediţie a Târgului Olarilor.
Undeva înspre sediul Centrului Cultural German stătatea el, olarul care-ţi atrăgea imediat atenţia prin iţari, cămaşă ţesută şi brâu încins pe mijloc. A fost unul dintre puţinii olari care au purtat portul popular românesc. Se numeşte Ionel Cococi şi vine din Slatina, iar ceramica lui spune poveşti de demult, poveşti vechi de 7500 de ani. “Astea sunt replici după ceramica neolitică de Vădastra”, şi-a început destăinuirea Ionel Cococi, în timp ce indica vasele negre străbătute de dungi albe.
Povestea lui e diferită de cele ale altor olari. Nu a învăţat tainele meşteşugului de la bunici sau părinţi, ci le-a desluşit singur atras fiind de misterele unei lumi vechi. “În anul 2000, în localitatea noastră, s-a desfăşurat un proiect de reînviere a ceramicii neolitice de Vădastra. Au participat profesori de la mai multe universităţi din lume şi eu am fost voluntar în acest proiect: îi transportam cu maşina personală unde era nevoie. Fără să spun nimic, am încercat să fac singur, acasă, replici ale ceramicii de Vădastra. Au fost bune şi aşa am început”, ne-a mărturisit meşterul.
La Târgul olarilor din Sibiu, Ionel Cococi a fost înconjurat de câteva zeci de vase din ceramică, de toate mărimile. Fiecare vas - cu povestea lui pentru că fiecare respectă o cultură veche de 7.500 de ani. “Aici e reprezentată zeiţa fertilităţii, aici sunt spiralele întâlnite pe ceramica de Vădastra”, a continuat olarul, în timp ce privirea îi alerga de la un vas la altul. Nici unul dintre vase nu are perfecţiunea celor din fabrică sau un finisaj impecabil. Nici nu este acesta scopul meşterului, care încearcă să redea arta unei culturi apuse respecând tehnicile acelor vremuri. “Vasele nu sunt făcute pe roata olarului. Frământ bine lutul şi fac corzi lungi din el, groase cam de un deget. Aşez corzile una peste cealaltă în forma vasului, dar nu pun decât 2-3 rânduri odată şi las apoi la uscat. Aştept să se întărească lutul şi abia după aceea continui. Trebui să controlezi forma vasului, altfel, dacă pui toate straturile de corzi, te controlează vasul pe tine”, a povestit meşterul. Munca olarului nu se termină odată cu înălţarea vasului din corzi spiralate de lut, ci ea continuă cu răzuiri, şmirgăluiri, arderi în cuptor la 850-900 grade Celsius, aşa că un vas ajunge la forma finală abia după vreo 10-15 zile.
De nouă ani face Ionel Cococi asemenea vase, iar de câţiva ani îi învaţă şi pe copiii din Vădastra tainele vechiului meşteşug. Ionel Cococi susţine că el este primul olar de Vădastra după 7500 de ani, iar prezenţa lui la Târgul de la Sibiu se transformă în tradiţie.
"Ne bucurăm că am avut o ediţie reuşită a Târgului Olarilor. Fiind cea mai veche manifestare culturală a oraşului nostru, sibienii şi turişii au fost prezenţi în număr foarte mare, dovedind încă o dată că sunt iubitori ai artei tradiţionale. Prin ceramică tradiţională şi de inspiraţie modernă, am reuşit să transformăm Piaţa Mare într-o veritabilă scenă a artei olaritului şi a meşterilor sosiţi din renumite centre de olărit din ţară". Silvia Macrea, director CJCPCT "Cindrelul-Junii" Sibiu
Printre vizitatorii Târgului s-au numărat şi Sorin Oprescu, primarul general al Bucureştiului, şi Elena Udrea, ministrul Turismului.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan a strâns din nou mii de oameni în Piaţa Mare, printre vase din lut. Târgul Olarilor, căci despre el vorbim, a marcat în acest weekend ediţia cu numărul 43 şi, ca de obicei, nu au lipsit, nici meşterii sosiţi din toate colţurile ţării, nici clienţii avizi de artefacte din lut.
După o tradiţie încetăţenită de decenii, olari din toate colţurile ţării le-au dat întâlnire sibienilor la început de septembrie, aşa că, sâmbătă şi duminică, Piaţa Mare s-a transformat din nou într-un spaţiu al târguielii. Fiecare meşter a aliniat pe tarabă oale şi ulcele cu motive tradiţionale româneşti sau maghiare şi ceramică figurativă de inspiraţie modernă. De clienţi nu s-a dus lipsă, aşa că ieri după-amiază Târgul "roia" de vizitatori.
Muşteriii cu mai multă dare de mână au putut achiziţiona farfurii decorative de mari dimensiuni la preţul de 120 lei, vase ceramice de inspiraţie modernă la 80 lei sau, de ce nu, o oală pentru sarmale la 50 lei sau aplice pentru perete la acelaşi preţ. Pentru bugete limitate, s-au pus în vânzare căni de vin la 1 leu sau 2 lei, suporturi pentru şerveţele la preţul de 6 lei, ulcele la 7 lei sau boluri la 5 sau 7 lei.
Şi tot după obicei, târgul nu a fost căutat doar de localnici, ci şi de oameni veniţi din alte localităţi ale judeţului sau de turişti străini. Aşa că de la orele dimineţii până seara, oamenii au “roit” printre tarabe: “Eu vin la târg în fiecare an. Nu-mi permit să cumpăr mare lucru, dar nu plec cu sacoşa goală niciodată. Acum vreau să cumpăr un ghiveci pentru flori şi vreo 2-3 boluri”, ne-a spus una dintre clientele obişnuite ale târgului. “Noi suntem din Italia şi am venit pentru prima dată la Sibiu. Suntem încântaţi de ceea ce vedem aici. Am cumpărat deja mai multe vase din ceramică şi le vom duce şi copiilor noştri”, ne-a mărturisit un cuplu de italieni.
Olarul altor vremuri
Obişnuiţii târgului i-au căutat, cu siguranţă, pe olarii pe care îi cunosc de ani buni. Cu privirea, le-au măsurat din nou creaţiile, s-au târguit şi, în final, şi-au îmbogăţit colecţia cu un alt vas ceramic al meşterului preferat. Alţii au adăugat nume noi pe lista favoriţilor, nume de amintit la ediţiile viitoare ale târgului. Un alt olar, o altă poveste de viaţă descoperim şi la cea de-a 43-a ediţie a Târgului Olarilor.
Undeva înspre sediul Centrului Cultural German stătatea el, olarul care-ţi atrăgea imediat atenţia prin iţari, cămaşă ţesută şi brâu încins pe mijloc. A fost unul dintre puţinii olari care au purtat portul popular românesc. Se numeşte Ionel Cococi şi vine din Slatina, iar ceramica lui spune poveşti de demult, poveşti vechi de 7500 de ani. “Astea sunt replici după ceramica neolitică de Vădastra”, şi-a început destăinuirea Ionel Cococi, în timp ce indica vasele negre străbătute de dungi albe.
Povestea lui e diferită de cele ale altor olari. Nu a învăţat tainele meşteşugului de la bunici sau părinţi, ci le-a desluşit singur atras fiind de misterele unei lumi vechi. “În anul 2000, în localitatea noastră, s-a desfăşurat un proiect de reînviere a ceramicii neolitice de Vădastra. Au participat profesori de la mai multe universităţi din lume şi eu am fost voluntar în acest proiect: îi transportam cu maşina personală unde era nevoie. Fără să spun nimic, am încercat să fac singur, acasă, replici ale ceramicii de Vădastra. Au fost bune şi aşa am început”, ne-a mărturisit meşterul.
La Târgul olarilor din Sibiu, Ionel Cococi a fost înconjurat de câteva zeci de vase din ceramică, de toate mărimile. Fiecare vas - cu povestea lui pentru că fiecare respectă o cultură veche de 7.500 de ani. “Aici e reprezentată zeiţa fertilităţii, aici sunt spiralele întâlnite pe ceramica de Vădastra”, a continuat olarul, în timp ce privirea îi alerga de la un vas la altul. Nici unul dintre vase nu are perfecţiunea celor din fabrică sau un finisaj impecabil. Nici nu este acesta scopul meşterului, care încearcă să redea arta unei culturi apuse respecând tehnicile acelor vremuri. “Vasele nu sunt făcute pe roata olarului. Frământ bine lutul şi fac corzi lungi din el, groase cam de un deget. Aşez corzile una peste cealaltă în forma vasului, dar nu pun decât 2-3 rânduri odată şi las apoi la uscat. Aştept să se întărească lutul şi abia după aceea continui. Trebui să controlezi forma vasului, altfel, dacă pui toate straturile de corzi, te controlează vasul pe tine”, a povestit meşterul. Munca olarului nu se termină odată cu înălţarea vasului din corzi spiralate de lut, ci ea continuă cu răzuiri, şmirgăluiri, arderi în cuptor la 850-900 grade Celsius, aşa că un vas ajunge la forma finală abia după vreo 10-15 zile.
De nouă ani face Ionel Cococi asemenea vase, iar de câţiva ani îi învaţă şi pe copiii din Vădastra tainele vechiului meşteşug. Ionel Cococi susţine că el este primul olar de Vădastra după 7500 de ani, iar prezenţa lui la Târgul de la Sibiu se transformă în tradiţie.
"Ne bucurăm că am avut o ediţie reuşită a Târgului Olarilor. Fiind cea mai veche manifestare culturală a oraşului nostru, sibienii şi turişii au fost prezenţi în număr foarte mare, dovedind încă o dată că sunt iubitori ai artei tradiţionale. Prin ceramică tradiţională şi de inspiraţie modernă, am reuşit să transformăm Piaţa Mare într-o veritabilă scenă a artei olaritului şi a meşterilor sosiţi din renumite centre de olărit din ţară". Silvia Macrea, director CJCPCT "Cindrelul-Junii" Sibiu
Printre vizitatorii Târgului s-au numărat şi Sorin Oprescu, primarul general al Bucureştiului, şi Elena Udrea, ministrul Turismului.